Zilele trecute m-am întâlnit cu un amic căruia trebuia să-i dau ceva. Fusese prin Timișoara cu câțiva prieteni și pleca spre Arad. Am schimbat câteva vorbe cu el și soția lui, apoi cu prietenii cu care erau. Pe unul îl știam, pe celălalt nu. Cel din urmă lucra în Shanghai. După conversația light de acolo am plecat cu un sentiment neobișnuit de plăcut. Gândindu-mă la asta, am ajuns la concluzia că aș prefera să-mi petrec serile într-un cerc de prieteni schimbând impresii… Nu în cârciumă, cum v-am păcălit cu titlul, dar un pub ceva 🙂
Mă întreb dacă relațiile dintre noi sunt limitate de durata convorbirilor pe care le-am putea avea. Adică dacă pot fi atât de prieten cu tine pe cât de mult timp putem discuta. Sunt oameni cu care m-ar apuca dimineața, iar cu alții mă plictisesc teribil după cinci minute… Și uite-așa ajungem la conflictul dintre legăturile de rudenie și cele de prietenie. Sociologia consideră că în momentul când am trecut de la agricultură la industrie, de la sat la oraș, legăturile de rudenie au fost înlocuite de cele de prietenie (între vecini, colegi, etc). Dilema mea e: cum ar trebui să reacționez dacă fratele meu („de corp”) are un prieten mai apropiat decât mine? Sau invers, dacă el e supărat că am un prieten mai apropiat decât el? Altfel spus, e bine să îl cerți pe soțul care merge la cârciumă?